Fado-ul este cântecul urban al Portugaliei, născut în cartierele populare din Lisabona în prima jumătate a secolului al XIX-lea și înscris în 2011 pe lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial. Se recunoaște după vocea solistă intensă, după acompaniamentul a două chitare și după tonul melancolic, legat de un sentiment pe care portughezii îl numesc „saudade”. Există două tradiții principale, cea din Lisabona și cea din Coimbra, cu reguli și atmosferă diferite.
Ce este fado-ul portughez?
Fado-ul portughez este un gen de cântec solistic, de regulă lent sau moderat, în care o voce povestește despre dor, iubire pierdută, destin, mare și viața din cartier. Cuvântul „fado” vine din latinescul „fatum”, adică soartă, iar tema destinului revine des în versuri. Interpretul cântă în picioare, aproape nemișcat, iar expresivitatea vine din frazare, din pauze și din schimbările de intensitate.
Ca multe genuri urbane, fado-ul a apărut din amestecul unor influențe diverse, într-un oraș-port cu populație variată. Originile exacte sunt discutate de istorici, iar ipotezele circulate drept certitudini trebuie privite cu prudență.
Ce înseamnă saudade în fado?
Saudade înseamnă dorul după ceva sau cineva absent, amestecat cu conștiința că acel lucru poate să nu se mai întoarcă. Nu este doar tristețe: conține și tandrețe, amintire și o anumită acceptare. Termenul nu are un echivalent perfect în alte limbi, iar românescul „dor” este una dintre cele mai apropiate traduceri. Fado-ul este considerat expresia muzicală tipică a acestui sentiment, deși există și cântece de fado vesele sau ironice.
Ce instrumente însoțesc fado-ul?
Fado-ul este însoțit, în forma clasică, de chitara portugheză și de chitara clasică, numită în Portugalia „viola”, iar uneori și de o chitară bas acustică.
- Chitara portugheză are corp rotunjit, în formă de pară, și 12 corzi metalice grupate în șase perechi. Ea cântă melodii de răspuns între versuri și ornamentează linia vocală.
- Chitara clasică (viola) ține armonia și ritmul, cu acorduri simple și un puls constant.
- Chitara bas acustică adaugă linia de bas în formațiile de trei instrumentiști.
Sunetul strălucitor al corzilor metalice duble, diferit de cel al chitarei cu corzi de nailon, explică mult din culoarea genului; principiile acustice din spate sunt descrise în articolul despre fizica muzicii și sunetul instrumentelor cu coarde.
Cum diferă fado-ul din Lisabona de cel din Coimbra?
Fado-ul din Lisabona este popular, cântat de femei și bărbați în localuri mici, iar cel din Coimbra este legat de tradiția universitară și cântat, tradițional, de bărbați.
| Caracteristică | Fado din Lisabona | Fado din Coimbra |
|---|---|---|
| Mediu de origine | Cartiere populare, taverne, case de fado | Universitate, comunitatea studențească |
| Interpreți | Femei și bărbați | Tradițional bărbați |
| Teme | Dor, destin, viața cartierului | Iubire, oraș, anii de studenție |
| Ocazii tipice | Seri în localuri, spectacole | Serenade, momente din viața universitară |
| Ținută asociată | Adesea șal negru la soliste | Pelerina neagră a studenților |
La Coimbra, aplauzele sunt înlocuite tradițional, la serenade, de tuse discrete sau de aprinderea farurilor mașinilor, ca semn de apreciere.
Cum se ascultă fado-ul într-o casă de fado?
Fado-ul se ascultă în liniște deplină: când se sting luminile și începe cântecul, conversațiile și serviciul la mese se opresc. Casele de fado sunt de obicei restaurante mici, în care programul alternează mesele cu seturi scurte de câteva cântece. Pe lângă localurile profesioniste există și „fado vadio”, seri deschise în care cântă amatori din cartier.
- Se ajunge înainte de începerea setului, nu în timpul unui cântec.
- Telefonul se ține pe silențios, iar fotografiile cu bliț se evită.
- Aplauzele vin la finalul cântecului, nu în pauzele dintre strofe.
De unde se poate începe ascultarea fado-ului?
Ascultarea fado-ului poate începe cu înregistrări de concert din casele de fado, unde se aude dialogul dintre voce și chitara portugheză, apoi cu albume de studio din epoci diferite, pentru a observa evoluția aranjamentelor. Fado-ul se învață bine alături de alte tradiții cântate, după metoda propusă în ghidul despre studiul muzicii folk internaționale, iar asemănările cu doina sau cu alte cântece de dor ies la iveală repede la ascultarea comparată, ca în abordarea din studiul muzicii world music. Pentru cine ajunge în Portugalia, un itinerar muzical poate fi construit după modelul din articolul despre muzeele și casele memoriale ale muzicii.
