Flamenco-ul este tradiția muzicală și de dans a Andaluziei, în sudul Spaniei, înscrisă în 2010 pe lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial. Este construit din trei elemente care dialoghează între ele, cântul, chitara și dansul, peste cicluri ritmice precise numite „compás”. Fiecare formă de flamenco, numită „palo”, are propriul ritm, propria stare și propriile teme, iar recunoașterea câtorva palos face un spectacol mult mai ușor de urmărit.
Din ce elemente este construit flamenco-ul?
Flamenco-ul este construit din cânt (cante), chitară (toque) și dans (baile), la care se adaugă bătăile din palme și strigătele de încurajare ale celor din jur. Cântul este considerat inima genului: o voce aspră, plină de ornamente, care improvizează în interiorul unor structuri fixe.
- Cante: vocea solistă, cu versuri scurte, adesea despre durere, iubire, moarte sau bucurie.
- Toque: chitara acompaniază cântul și dansul, dar are și momente solistice, numite „falsetas”.
- Baile: dansul, cu lucrul picioarelor (zapateado), mișcarea brațelor și pauze dramatice.
- Palmas și jaleo: bătăile ritmice din palme și exclamațiile scurte care susțin interpreții.
Ce este compás-ul în flamenco?
Compás-ul este ciclul ritmic care organizează fiecare palo, iar cel mai cunoscut are 12 timpi, cu accente pe timpii 3, 6, 8, 10 și 12. Acest tipar, folosit de soleá, alegrías și bulerías, alternează grupe de câte trei timpi cu grupe de câte doi, ceea ce dă impresia de ritm „șchiopătat” pentru urechea obișnuită cu muzica pop. Alte palos folosesc cicluri diferite, de patru sau trei timpi.
Un exercițiu simplu de ascultare este numărarea cu voce tare de la 1 la 12 și bătaia din palme doar pe timpii accentuați, peste o înregistrare de soleá sau de alegrías. Exercițiul este similar celor folosite la compunerea muzicii pentru spectacole de dans, unde accentele ritmice ghidează mișcarea.
Care sunt principalele palos ale flamenco-ului?
Principalele palos se deosebesc prin ritm, prin caracter și prin tonalitate, de la cele grave și solemne la cele festive.
| Palo | Ciclu ritmic | Caracter |
|---|---|---|
| Soleá | 12 timpi, tempo lent | Grav, solemn, considerat un palo de bază |
| Seguiriya | 12 timpi grupați inegal | Foarte dramatic, tragic |
| Alegrías | 12 timpi | Luminos, festiv, în tonalitate majoră |
| Bulerías | 12 timpi, tempo rapid | Jucăuș, improvizat, finalul obișnuit al serilor |
| Tangos | 4 timpi | Vioi, dansant |
| Fandangos | 3 timpi sau ritm liber | Variat, cu multe forme regionale |
Ce rol are chitara în flamenco?
Chitara are în flamenco un rol dublu: susține ritmic cântul și dansul și, între strofe, aduce pasaje solistice. Chitara de flamenco este mai ușoară decât cea clasică, cu corzile mai aproape de grif, ceea ce produce un sunet mai percutant și mai scurt. Tehnicile tipice sunt rasgueado, adică lovirea rapidă a corzilor cu degetele desfăcute în evantai, și golpe, lovitura cu degetul pe placa de protecție a instrumentului.
Armonia folosește frecvent cadența andaluză, o succesiune de patru acorduri coborâtoare care se oprește pe un acord major, cu efect specific de „suspendare”. Cine învață chitara poate recunoaște această succesiune după ce stăpânește acordurile de bază, cu metodele descrise în ghidul despre învățarea chitarei acasă.
Ce instrumente noi au intrat în flamenco?
Cel mai cunoscut instrument nou din flamenco este cajón-ul, o cutie de lemn de origine peruviană pe care percuționistul stă așezat și pe care o lovește cu palmele. A fost adoptat în flamenco în a doua jumătate a secolului al XX-lea și a devenit între timp obișnuit pe scene. Au urmat, în formațiile moderne, contrabasul, flautul, saxofonul și vioara, mai ales în fuziunile cu jazzul și cu alte genuri.
Cum se urmărește un spectacol de flamenco?
Un spectacol de flamenco se urmărește atent la dialogul dintre interpreți, pentru că dansatorul, cântărețul și chitaristul își semnalează reciproc schimbările de secțiune. Localurile mici dedicate flamenco-ului, numite „tablaos”, oferă o experiență apropiată de sursă.
- Se urmăresc momentele în care dansatorul se oprește brusc: acestea marchează de obicei finalul unei secțiuni în compás.
- Exclamațiile de încurajare din public sunt potrivite doar dacă vin la momentul potrivit; în caz de nesiguranță, aplauzele de la final sunt alegerea sigură.
- Bătaia din palme împreună cu artiștii se evită, deoarece ritmul greșit îi poate încurca.
Pentru o ascultare structurată, flamenco-ul poate fi comparat cu alte tradiții vii, după metoda din ghidul despre studiul muzicii world music.
